Într-un discurs TEDx intitulat „Citizen Science: Everybody Counts”, Caren Cooper, profesor și cercetător la Universitatea de Stat din Carolina de Nord, SUA, și o susținătoare ferventă a științei cu cetățeni, ne invită să ne imaginăm cum ar arăta lumea dacă știința ar fi vizibilă și accesibilă. Ea recunoaște puterea colectivă extraordinară adusă descoperirii științifice pe care o au oamenii când împărtășesc date sau observații. Știința cu cetățeni ne provoacă să regândim cum se creează cunoașterea, cine o creează și unde se întâmplă aceasta. Este vorba despre puterea mulțimilor, în care fiecare își aduce contribuția. Potrivit lui Caren Cooper, știința nu este doar pentru oamenii de știință profesioniști. Există numeroase modalități prin care oricine poate fi implicat și poate contribui. Pentru a înțelege această perspectivă, este util să ne întoarcem în timp, la începuturile cercetării.
Știința cu cetățeni, un scurt istoric
Termenul de „știință cu cetățeni” a fostdefinit pentru prima dată la mijlocul anilor 90 de către Alan Irwin, sociolog britanic, în opinia căruia „dezvoltarea conceptelor de cetățenie științifică subliniază necesitatea de a deschide procesele științifice și politicile științifice către public”. Irwin a căutat să recupereze două dimensiuni ale relației dintre cetățeni și știință: știința ar trebui să răspundă preocupărilor și nevoilor cetățenilor și cetățenii înșiși ar putea produce cunoștințe științifice de încredere. Pe de altă parte, ornitologul american Rick Bonney, necunoscând munca lui Irwin, a definit „știința cu cetățeni” prin proiecte în care nesavanții contribuie voluntar cu date științifice.
Sunt trei perioade în istoria științei moderne relevante pentru contextul istoric al științei cu cetățeni. Știința modernă a început în sec. XVII, înainte ca termenul „om de știință” să fie folosit, când oricine imagina un mijloc de a urmări și demonstra un subiect de interes era „om de știință cetățean”. Aceasta a fost perioada timpurie, de formare, în care se dezvoltau metodele și se înființau societățile științifice. A urmat profesionalizarea științei, în sec. XIX. În această perioadă, știința cu cetățeni a evoluat în ceea ce cunoaștem astăzi, în domenii precum înregistrarea datelor biologice sau observațiile meteorologice. Unul dintre primele exemple de știință cu cetățeni modernă a fost lansat de ornitologul Wells W. Cooke. Acesta a apelat la observatori amatori pentru a colecta informații despre migrația păsărilor. Inițiatica sa a evoluat în Programul Fenologiei Păsărilor din America de Nord, gestionat de guvern. Unul dintre cele mai longevive proiecte de știință cetățenească este Recensământul de Crăciun al Păsărilor organizat de Societatea Audubon, inițiat în anul 1900. Peste 64 de milioane de păsări sunt numărate anual în cadrul acestui proiect.
Proiectele de știință cu cetățeni au demonstrat în mod repetat valoarea implicării publicului în cercetarea științifică. Într-o lume tot mai digitalizată, aceste proiecte au potențialul de a transforma și mai mult modul în care se face știință, deschizând ușile pentru participarea activă a cetățenilor din toate categoriile sociale și profesionale. Astfel, în sec. XXI vorbim despre știința deschisă, care include accesul deschis, datele deschise, software-ul open-source și împărtășirea metodologiilor de cercetare. Aceasta este o perioadă în care știința se redeschide către un spectru larg de persoane.
Expansiunea științei cu cetățeni în era digitală
Pandemia COVID-19 a accelerat expansiunea științei cu cetățeni într-un mod neașteptat. Tehnologiile digitale emergente și echipamentele accesibile au propulsat știința cu cetățeni în prim-planul cercetării. Noile tehnologii oferă posibilități inovatoare de măsurare continuă și eficientă, esențiale pentru zonele metropolitane în lupta lor de recuperare economică post-COVID-19. De exemplu, în cadrul conferinței „Urban Mobility Days“, experți europeni au dezbătut capacitatea noilor tehnologii de a revoluționa planificarea mobilității. Evenimentul, desfășurat pe o platformă virtuală, a devenit un hub pentru deliberarea viitorului orașelor și regiunilor. În contextul în care cercetarea față în față a fost întreruptă brusc de pandemie, aceste tehnologii s-au dovedit a fi esențiale.
Deși noile tehnologii oferă oportunități mari, utilizarea lor nu întotdeauna este simplă. Forumurile online necesită un anumit nivel de competențe, resurse financiare și abilități fizice, excluzând astfel anumite grupuri, cum ar fi seniorii, persoanele cu dizabilități și comunitățile cu venituri mici. Este esențial ca participanții, publicul și factorii de decizie de toate vârstele și cu diverse abilități să fie implicați în utilizarea acestor tehnologii. Eșecul în acest demers riscă să genereze date incomplete. Problemele tehnice, variațiile în competențele digitale și timpul limitat al participanților continuă să creeze provocări pentru proiectele de știință cu cetățeni, riscând să inhibe cercetările viitoare.
Similar tuturor activităților inovatoare care caracterizează economia digitală, știința cu cetățeni nu ar fi posibilă fără adoptarea pe scară largă a smartphone-urilor și a platformelor web 2.0, care au permis interconectarea instantanee și continuă la nivel global, colaborarea în masă și crowdsourcing-ul. Astfel, în economia digitală, se crează o conexiune continuă, în timp real și pe întregul glob, care funcționează bidirecțional între nevoia de a răspunde la întrebări științifice și capacitatea de a oferi răspunsuri.
Proiectele de știință cu cetățeni, cunoscute și sub denumirea de „participare publică la cercetarea științifică”, au devenit tot mai importante pentru avansarea științei în ultimii ani. Deși datele obținute sunt bine verificate și, în general, accesibile publicului, doar o mică proporție din acestea (aproximativ 12% în proiectele legate de biodiversitate, de exemplu) ajung să fie publicate într-un jurnal științific. Cu toate acestea, astfel de proiecte au condus la descoperiri științifice remarcabile. Exemple notabile sunt descifrarea unui sistem de proto-scriere din Epoca de Gheață și a unui calendar lunar timpuriu de către arheologul amator Ban Bacon, care a analizat picturi rupestre din Europa, sau descoperirea unui satelit NASA pierdut de astronomul amator Scott Tilley. O inițiativă remarcabilă este EarthEcho Water Challenge, în care voluntari din peste 140 de țări monitorizează calitatea apei. Aceste proiecte subliniază importanța contribuțiilor cetățenilor la succesul cercetării științifice pe scară largă.
Studiu de caz: proiectul ChargeConnect implementat de Green eDIH și BPA Target
Proiectul ChargeConnect este un exemplu emblematic al modului în care inițiativele de știință cu cetățeni pot stimula inovarea și pot contribui la crearea unui viitor sustenabil. Implementat de Green eDIH în colaborare cu unul dintre membrii fondatori, BPA Target, proiectul a fost selectat pentru finanțare în cadrul programului IMPETUS. Acest program oferă granturi, mentorat și suport de formare pentru a sprijini dezvoltarea proiectelor inovatoare care promovează stiluri de viață sustenabile.
ChargeConnect urmărește să implice cetățenii în procesul de cercetare și dezvoltare a soluțiilor digitale inovatoare care sprijină tranziția către o economie verde. Unul dintre obiectivele principale este de a colecta și analiza date privind utilizarea vehiculelor electrice, pentru a identifica modalități de optimizare și standardizare a rețelelor de încărcare. Cetățenii sunt invitați să participe la proiect în calitate de cercetători voluntari, contribuind la colectarea și validarea datelor. Prin această implicare directă, cetățenii contribuie la dezvoltarea unor soluții inovatoare pe baza datelor colectate, beneficiind în același timp de o mai bună înțelegere a impactului comportamentului lor asupra mediului.
Echipa mixtă implicată în implementarea proiectului își propune să recruteze peste 2000 de participanți, adunând un volum considerabil de date valoroase care vor fi utilizate pentru a dezvolta modele predictive și soluții tehnologice eficiente. Datele colectate vor fi analizate pentru a identifica tipare și tendințe în utilizarea vehiculelor electrice și a infrastructurii de încărcare, dar și pentru a realiza vizualizări interactive care ajută la educarea și informarea publicului larg.
Proiectul, prin colaborarea dintre Green eDIH și BPA Target, ilustrează puterea științei cu cetățeni în stimularea inovării și în promovarea unui stil de viață sustenabil. Implicarea activă a cetățenilor în procesul de cercetare nu doar că îmbogățește calitatea datelor colectate, dar și consolidează angajamentul comunității față de obiectivele de dezvoltare durabilă. Prin intermediul acestui proiect, Green eDIH și BPA Target demonstrează cum parteneriatele strategice și implicarea comunității pot genera soluții inovatoare și sustenabile pentru provocările contemporane.
Puteți afla mai multe despre evoluția proiectului ChargeConnect aici: https://bpatarget.com/chargeconnect-mapping-the-path-to-smarter-ev-charging/
