CSRD: Reguli noi, provocări vechi și oportunități pentru sustenabilitate

Planul Uniunii Europene de a obține neutralitatea emisiilor de carbon până în anul 2050 a fost întârziat din cauza evenimentelor negative majore din ultimii ani. Ca rezultat, conducerea Uniunii caută noi modalități de a recupera terenul pierdut în lupta împotriva schimbărilor climatice. De la tacâmuri de unică folosință din hârtie, până la sancționarea cu privarea de libertate a delictelor împotriva mediului înconjurător, este clar că măsurile menite să înainteze Pactul Ecologic sunt o prioritate pentru UE. Una dintre cele mai recente măsuri care urmează să fie impusă legal este Directiva privind Raportarea Corporativă în materie de Sustenabilitate (CSRD), care va avea consecințe majore pentru întregul continent.

Ce este CSRD și pe cine vizează?

Directiva, o reglementare majoră a UE menită să îmbunătățească transparența și responsabilitatea în practicile de sustenabilitate corporativă, a intrat în vigoare pe 5 ianuarie 2023, iar raportarea obligatorie va începe, pentru anumite tipuri de organizații, în 2025, cu date colectate în anul fiscal 2024. Procedurile vor urma anumite norme detaliate în Standardele Europene de Raportare a Sustenabilității (ESRS), pe care Comisia Europeană le-a adoptat pentru a servi drept ghid în adoptarea CSRD. Este important de știut că CSRD se bazează pe reglementări anterioare și înlocuiește Directiva privind Raportarea Nefinanciară (NFRD), care a fost adoptată inițial de UE în 2014.

Dar ce impune exact CSRD și pe cine vizează? Directiva impune companiilor să furnizeze informații despre aspecte sociale și de mediu ale activității lor în rapoarte anuale, pentru ca părțile interesate să poată evalua corect impactul acestora. Începând cu 2025, companiile din UE cu peste 500 de angajați vor trebui să raporteze datele colectate în 2024. În anul următor, alte companii care depășesc anumite praguri economice vor urma acest exemplu. Însă UE a modificat deja CSRD pe 14 februarie 2024, pentru a permite amânarea cu doi ani a raportării datelor ESRS specifice sectoarelor. Raportarea specifică sectorului ține de activitatea fiecărei companii, care va avea de analizat doar câteva dintre aceste standarde, în plus față de cele obligatorii.

Conform calendarului publicat, IMM vor trebui să înceapă colectarea datelor în 2026 și raportarea în 2027, deși, în anumite circumstanțe, acest proces poate fi amânat cu doi ani. Această flexibilitate ia în considerare resursele financiare limitate ale acestor firme și este menită să le ofere șansa de a evita suprasolicitarea și de a se adapta mai ușor la noile reglementări. În plus, companiile din afara Uniunii Europene, dar care generează peste 150 milioane EUR pe piața UE, vor fi nevoite să înceapă raportarea din 2029.

Există și excepții, pentru anumite entități. Fondurile de Investiții Alternative (AIF) și Organismele de Investiții Colective în Valori Mobiliare Transferabile (UCITS) nu sunt obligate să raporteze, probabil datorită reglementărilor stricte pe care le au deja de aplicat. Cu toate acestea, managerii acestor fonduri nu sunt scutiți și vor trebui să respecte CSRD. Nu este clar, însă, dacă produsele sau serviciile auxiliare legate de AIF și UCITS sunt scutite. În plus, există excepții pentru filialele și holdingurile intermediare, atâta timp cât datele lor sunt deja incluse în rapoartele CSRD ale companiei-mamă. Această excepție se aplică doar cât timp aceste filiale sau holdinguri nu se califică drept întreprinderi mari și nu au valori mobiliare listate pe o piață reglementată din Spațiul Economic European (SEE).

Transpunerea Directivei în legislațiile naționale europene

Sancțiunile pentru neconformitate sunt încă o problemă în dezbatere la nivelul UE, deoarece nu există un sistem stabilit sau niște limite inferioare sau superioare pentru amenzi și sentințe. În acest moment, fiecare țară trebuie să integreze CSRD în legislația națională. Cu toate acestea, se presupune că sancțiunile vor urma în mare măsură reglementările NFRD deja existente. În general, sancțiunile existente variau de la amenzi de 25.000 EUR până la cinci ani de închisoare pentru persoane fizice. În ceea ce privește companiile, acestea puteau primi amenzi de până la 10 milioane EUR sau 5% din veniturile lor anuale.

În iulie 2024, termenul limită pentru transpunerea directivelor privind CSRD în legislațiile naționale din UE și SEE a trecut. Cu toate acestea, până în prezent, doar 40% dintre țări au finalizat transpunerea. Douăsprezece state membre, printre care Franța, Finlanda, Danemarca și România au adoptat integral sau parțial directiva. Franța și Finlanda, de exemplu, au extins domeniul de aplicare al directivei pentru a include entități suplimentare, iar sancțiunile pentru neconformitate sunt în curs de stabilire. Alte 47% dintre țări, cum ar fi Germania, Olanda și Italia, sunt în proces de redactare sau consultare a reglementărilor. Cu toate acestea, 13% dintre țări, inclusiv Austria, Malta, Islanda și Portugalia, nu au prezentat încă proiecte sau nu au deschis consultări. Aceste evoluții indică progrese variate în UE și SEE, fiind de așteptat evoluții în lunile următoare, pe măsură ce mai multe țări își finalizează eforturile de transpunere.

CSRD în legislația românească

România a decis să modifice legislația existentă, care a fost inițial creată pentru NFRD. Mai exact, România a actualizat Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, prin Ordinul MF 85/2024, care introduce noi capitole pentru raportarea sustenabilității în raportul administratorului firmei, anexă la raportarea financiară anuală.

Conform legislației actualizate, companiile vor fi supuse raportării de sustenabilitate dacă îndeplinesc cel puțin două dintre următoarele trei criterii: venituri de cel puțin 35 milioane RON, active în valoare de cel puțin 17,5 milioane RON sau cel puțin 50 de angajați, extinzând cerințele pentru a include entități mari și mijlocii care depășesc pragurile specificate, în perioada următoare. Legislația se aliniază, de asemenea, cu calendarul de implementare etapizat al UE, obligațiile inițiale de raportare începând cu 1 ianuarie 2024 pentru anumite entități de interes public și extinzându-se treptat la alte entități până la 1 ianuarie 2028. Notabil, microîntreprinderile și firmele mici sunt exceptate de la aceste cerințe. Ordinul prevede, de asemenea, că rapoartele administratorilor trebuie să urmeze un format electronic specificat și să includă informații detaliate legate de sustenabilitate, în conformitate cu ESRS.

Deși raportarea nu va fi obligatorie pentru IMM în primii ani, acestea sunt entitățile care probabil vor întâmpina cele mai mari dificultăți în implementarea noilor reglementări. Este de așteptat ca timpul și personalul dedicat colectării datelor să reprezinte o povară mai mare pentru firmele mici și mijlocii, comparativ cu întreprinderile mari, care au deja departamente dedicate pentru astfel de activități. În plus, faptul că UE nu impune o legislație standardizată pentru toate statele membre și, în schimb, lasă guvernele naționale să implementeze Directiva cum consideră de cuviință, ar putea duce la un sistem complicat și lipsit de uniformitate. Dacă unul dintre obiectivele principale ale CSRD este să ofere informații mai bune pentru investitorii interesați, atunci găsirea unei modalități de a omogeniza procesul ar fi un mare avantaj.

Green eDIH crează instrumente în sprijinul companiilor

Pentru a ajuta firmele, în special pe cele mici și mijlocii, să se conformeze măsurilor de raportare referitoare la sustenabilitate, fără a simți povara birocrației generată de respectarea obligațiilor legale, Green eDIH colaborează cu partenerii săi pentru a dezvolta un instrument conceput pentru entitățile care au nevoie să simplifice procesul de raportare CSRD în România, dar cu potențial de aplicare extinsă în alte țări ale UE, în viitor.

Prin acest instrument, Green eDIH își propune să abordeze complexitățile CSRD, ghidând firmele prin sistemul de norme legale, de obicei complicat, oferind și o modalitate standardizată de a genera rapoartele necesare, pe baza documentelor furnizate de întreprinderile care doresc să beneficieze de acesta. Green eDIH va ajuta astfel companiile, în special IMM, să navigheze sistemul legal, simplificând procesul de raportare și asigurând conformitatea cu ESRS.

Oferind o abordare standardizată pentru generarea rapoartelor necesare, instrumentul Green eDIH va minimiza povara administrativă a companiilor, în special a celor cu resurse limitate disponibile implementări măsurilor impuse de transpunerea Directivei în legislația națională. Acest lucru va permite companiilor să se concentreze mai mult pe implementarea practicilor sustenabile, în loc să fie împovărate de complexitățile conformității.

Pe măsură ce instrumentul va evolua, Green eDIH își propune să îi extindă funcționalitatea pentru a sprijini raportarea transfrontalieră, devenind astfel un instrument valoros nu doar pentru întreprinderile românești, ci și pentru companiile care operează în mai multe jurisdicții ale UE. În plus, Green eDIH intenționează să integreze resurse educaționale și module de asistență în cadrul instrumentului, care vor ajuta companiile să înțeleagă nuanțele CSRD și cadrul mai larg de raportare a sustenabilității.

Distribuie

Știri asemănatoare

România pe calea sustenabilității: o analiză a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2025-2030

Giganții tehnologiei și căutarea de noi surse de energie pentru alimentarea AI

Stiinta cu cetateni si rolul sau in economia digitala

Conexiunea în bandă largă nu este un lux

  • English (United States)
  • Romanian
Web Design