Noua versiune a Directivei privind performanța energetică a clădirilor consolidează măsurile destinate creșterii eficienței energetice și accelerării procesului de renovare a fondului imobiliar din Uniunea Europeană. Ea stabilește obiective pentru realizarea de clădiri cu emisii zero, introduce standarde minime de performanță energetică și promovează integrarea tehnologiilor inteligente în proiectarea și administrarea clădirilor.
România va trebui să transpună această directivă în legislația națională, cel mai probabil prin consolidarea programelor de renovare existente și prin adoptarea unor cerințe mai stricte privind performanța energetică atât pentru clădirile publice, cât și pentru cele private. Sistemele digitale de management al energiei, contoarele inteligente și soluțiile de automatizare pentru clădiri vor avea un rol esențial în atingerea noilor standarde impuse de directivă.
Directiva privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) – versiunea revizuită din 2024
Directiva privind performanța energetică a clădirilor, revizuită ca Directiva (UE) 2024/1275, stabilește cadrul pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor în întreaga Uniune Europeană. Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul total de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE, devenind astfel un element central al politicilor europene privind clima și energia. Noua versiune a directivei consolidează standardele minime de performanță energetică, accelerează procesul de renovare a fondului construit și promovează integrarea tehnologiilor inteligente și a surselor regenerabile în proiectarea și exploatarea clădirilor.
Printre principalele elemente se numără introducerea cerințelor minime obligatorii de performanță energetică, stabilirea unui plan pentru eliminarea treptată a clădirilor cu cele mai slabe performanțe și crearea pașapoartelor de renovare pentru a ghida modernizările etapizate. Directiva promovează utilizarea tehnologiilor inteligente pentru clădiri, cum ar fi sistemele de automatizare, senzorii și platformele de management energetic, care contribuie la optimizarea consumului și la integrarea producției de energie regenerabilă la nivel local. Clădirile publice și cele noi vor trebui să fie modele de conformitate, respectând standarde mai stricte de eficiență și utilizând materiale cu emisii reduse de carbon.
În România, directiva va trebui transpusă în legislația națională, implementarea fiind coordonată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, împreună cu organismele responsabile de certificarea performanței energetice. Codurile de construcție și strategiile de renovare vor fi actualizate pentru a reflecta noile obiective și cerințe. Aceste măsuri vor influența atât noile dezvoltări imobiliare, cât și piața de renovări, generând cerere pentru forță de muncă specializată, materiale sustenabile și soluții digitale de management energetic.
Pentru proprietarii și dezvoltatorii de clădiri, conformarea implică evaluarea performanței actuale, planificarea renovărilor eficiente din punct de vedere al costurilor și integrarea tehnologiilor care sprijină economisirea de energie și decarbonizarea. Deși investițiile inițiale pot fi considerabile, directiva va conduce la reducerea costurilor de operare, creșterea valorii proprietăților și îmbunătățirea confortului și sănătății ocupanților.
Vedem această directivă ca pe o oportunitate de a conecta sectorul construcțiilor cu inovația digitală. De la contoare inteligente și mentenanță predictivă până la optimizarea energetică bazată pe inteligență artificială, soluțiile digitale pot sprijini atingerea obiectivelor EPBD mai rapid și mai eficient. Colaborăm cu actorii din domeniu pentru a identifica cele mai potrivite tehnologii, pentru a planifica integrarea lor și pentru a sprijini formarea profesioniștilor care vor contribui la transformarea fondului construit european.
