Fostul inginer la Motorola, Martin Cooper, în vârstă de 94 de ani, poartă un Apple Watch și folosește un iPhone de ultimă generație, comutând intuitiv între e-mail, fotografii, YouTube și comenzile aparatului său auditiv. iPhone-ul său este cu siguranță departe de blocul de cabluri și circuite cântărind peste 1kg pe care l-a folosit pentru primul apel telefonic de pe un dispozitiv mobil, cu 50 de ani în urmă. Pe 3 aprilie 1973, mergând pe Sixth Avenue din New York, în costum și cu servieta sa Diplomat, Cooper era o imagine obișnuită. Însă momentul în care a ridicat la ureche DynaTAC pentru a-l apela pe Joel Engel, un concurent care lucra pentru Laboratoarele Bell, a reprezentat punctul critic în evoluția comunicațiilor, dând startul unor decenii de inovare – tehnologii, servicii, noi standarde și reglementări, marketing agresiv, artă.
Ca orice invenție extraordinară, a dat naștere unor dezbateri aprinse în mass-media și societate despre beneficiile extraordinare ale posibilității de a comunica oriunde și oricând, dar și îngrijorări cu privire la impactul tehnologiei asupra oamenilor și umanității. Tehnologiile wireless precum GSM, LTE, WiMAX, Wireless LAN și Bluetooth au revoluționat modul în care comunicăm și schimbăm date prin servicii disponibile oricând, însă realitatea a dovedit că nu chiar de oriunde.
Oricând, dar nu oriunde
Pe măsură ce lumea începe să se bucure de beneficiile tehnologiei celulare fără fir, industria dezvoltă strategii pentru următoarea generație de comunicații mobile. Un nou G a fost implementat aproximativ la fiecare deceniu, însă cu fiecare generație de tehnologie wireless, upgrade-ul devine mai complex și inovarea mai provocatoare. Privind în viitor, 6G reprezintă o oportunitate și mai mare de a extinde soluțiile wireless în aproape fiecare aspect al interacțiunii om-mașină, iar din informațiile publicate de companii care sunt vârful de lance în inovarea în industrie, ne așteptăm ca noul standard să înceapă implementarea în jurul anului 2030. În același timp, utilizarea conexiunilor în bandă largă a crescut, numărul estimat de persoane care folosesc internetul atingând 4,9 miliarde în 2021, în creștere de la aproximativ 4,1 miliarde în 2019, potrivit datelor Uniunii Internaționale de Telecomunicații (ITU), agenția specializată a Națiunilor Unite pentru tehnologiile informației și comunicațiilor. Deși cifrele par impresionante, un calcul simplu arată că la finalul anului 2021, 2,9 miliarde de oameni, deci 37% dintre indivizii din întreaga lume, nu folosiseră niciodată internetul din cauza lipsei de acces.
Deși industria continuă să investească în soluții inovatoare și parteneriate pentru a extinde conectivitatea către comunitățile îndepărtate, adoptarea serviciilor de internet mobil nu a ținut pasul cu extinderea acoperirii rețelei. La prima vedere, decalajul digital este diferența dintre cei cu acces la internet și cei fără. Studii realizate arată însă că decalajul digital nu este binar. Cauzele sale sunt multiple și variază în funcție de regiune, dar se referă în general la lipsa de accesibilitate, relevanță, cunoștințe și abilități. Aceste lacune în ceea ce privește disponibilitatea, accesibilitatea, interesul și alfabetizarea digitală există de la nivel internațional până la nivel de cartier.
Sunt țări, printre care se numără și România, care, deși au rate în general ridicate de conectivitate, au inegalități puternice în zonele rurale, îndepărtate și chiar urbane. Adesea, aceste decalaje se încadrează împreună cu alte disparități, cum ar fi veniturile și inegalitatea socială.
Reducerea decalajului digital nu este un lux
Capacitatea de conectare este profund inegală la nivel global, arată ITU în ediția din 2021 a prezentării sale anuale asupra stării conectivității digitale la nivel mondial. Se estimează că 96% din cele 2,9 miliarde de oameni încă offline se află în țări în curs de dezvoltare. În același timp, dintre cei 4,9 miliarde cuantificați ca „utilizatori de internet”, multe sute de milioane pot avea șansa de a intra online doar rar, prin intermediul dispozitivelor partajate sau folosind viteze de conectivitate care limitează semnificativ utilitatea conexiunii lor. În țările în curs de dezvoltare penetrarea internetului a crescut cu peste 13%, iar în cele 46 de țări cel mai puțin dezvoltate (LDC) desemnate de ONU creșterea medie a depășit 20%.
Același studiu arată că numărul utilizatorilor de internet la nivel global a crescut cu peste 10% în 2019, primul an al pandemiei, fiind de departe cea mai mare creștere anuală dintr-un deceniu. Creșterea numărului de persoane online este evident corelată cu măsurile luate în timpul pandemiei, ca răspuns la nevoia de a oferi oamenilor acces la știri, servicii guvernamentale, actualizări privind sănătatea, comerțul electronic și serviciile online, care au contribuit la așa numita „creștere a conectivității COVID”, care a adus online aproximativ 782 de milioane de persoane suplimentare din 2019. Guvernele și afacerile au tras concluziile și pregătesc măsuri.
O creștere cu 10% a penetrării în bandă largă în 2016 în SUA ar fi dus la peste 806.000 de locuri de muncă suplimentare în 2019, sau o creștere medie anuală de 269.000 de locuri de muncă, arată studiul „Banda largă pentru toți: trasarea unei căi către creșterea economică”, realizat de Deloitte în aprilie 2021, găsind o corelație puternică între disponibilitatea în bandă largă și locuri de muncă și creșterea PIB-ului. Deci nu întâmplător Administrația Biden dorește ca toată lumea din SUA să aibă acces la internet de mare viteză până în 2029, anunțând cu un an în urmă un buget de 45 de miliarde de dolari pentru inițiativa „Internet pentru toți” (IFA), elaborată în colaborare cu 20 de furnizori de bandă largă, pentru a îmbunătăți planurile subvenționate de internet de mare viteză puse la dispoziție americanilor cu venituri mici prin intermediul Programul de Conectivitate „Affordable”. Mai multe programe sunt concepute pentru a construi infrastructură de bandă largă de mare viteză, pentru a preda competențe digitale și pentru a oferi tehnologia necesară pentru a se asigura că toată lumea din SUA este capabilă să participe pe deplin la societate.
Uniunea Europeană a stabilit încă din 2010 obiective referitoare la accesul la conexiuni în bandă largă, ca parte a strategiei Europa 2020. Pe lângă o serie de măsuri de politică și de reglementare puse în aplicare de UE, statele membre au avut la dispoziție aproximativ 15 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, printr-o varietate de surse și de tipuri de finanțare, inclusiv 5,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (BEI). Diferiți factori legați de mediul de finanțare, de cel concurențial și de cel juridic au limitat însă progresele înregistrate de statele membre în direcția îndeplinirii obiectivelor în materie de bandă largă, arată Raportul special nr. 12 din 2018 al Curții Europene de Conturi.
La finalul anului trecut, Comisia Europeană a adoptat o comunicare revizuită privind ajutorul de stat pentru rețelele de bandă largă („Orientările privind bandă largă”), stabilind noi reguli care contribuie la obiectivele strategice ale UE de a asigura conectivitate și acoperire 5G până la sfârșitul deceniului, ceea ce este esențial pentru realizarea tranziției digitale a Uniunii.
Țara noastră și-a asumat asigurarea posibilității de acces la cel puțin o rețea fixă de bandă largă ultrarapidă (viteză de download mai mare de 100 Mbps) pentru toți utilizatorii finali ca obiectiv în Planul Național de Redresare și Reziliență, având alocate fonduri de 94 milioane de euro pentru implementarea unei scheme de sprijinire a locuitorilor aflați în special în zonele albe (fără rețele de internet). Cu o lună în urmă, ANCOM anunţa desfăşurarea unei consultări publice pe tema localităţilor acoperite cu reţele publice fixe de comunicaţii de bandă largă, pentru a actualiza harta zonelor albe.
Soluții inovatoare simple, ieftine și eficiente
Conexiunile în bandă largă permit un acces mai mare la educația formală și pot extinde tipurile de locuri de muncă disponibile într-o regiune. Aceste efecte pozitive asupra capitalului uman pot contribui la susținerea unei creșteri economice mai puternice în viitor. Dinacest motiv, Green eDIH caută în mod constant parteneri care să ofere soluții inovatoare care pot fi adoptate pentru a rezolva în mod eficient decalajul digital. Un exemplu este tehnologia oferită de RadioLED, o companie care redefinește comunicațiile în bandă largă printr-o soluție simplă, fără fir, care folosește infrastructura de iluminat existentă sau clădiri publice pentru a instala dispozitive.
Infrastructura este o rețea mesh constituită din componente software și hardware, numite multipuncte, gestionate printr-un tablou de bord pentru măsurare și monitorizare. Software-ul sistemului de operare este instalat în infrastructura de rețea și poate gestiona diferite protocoale de comunicație. Fiecare multipunct constă dintr-un procesor șiopțiuni de stocare și, împreună cu alte noduri, construiește un centru de date.
Rețeaua de bază oferă funcționalitate 5G și permite integrarea dispozitivelor și infrastructurii de telecomunicații existente și noi, fiind un sistem de operare Smart City în sine, dând putere administrației să-și conducă infrastructura și fiind, de asemenea, utilă în acoperirea zonelor albe rurale.
Pe lângă tehnologia de vârf, instalarea eficientă, rapidă și întreținere redusă și integrarea perfectă a tehnologiei și protocoalelor de comunicare actuale și viitoare, sustenabilitatea și impactul asupra mediului sunt criterii importante pentru noi când selectăm soluțiile pe care le promovăm, iar soluții precum cea propusă de RadioLed sunt de înaltă calitate, fiabile și mai ales cu emisii reduse. Folosind infrastructura deja existentă, o astfel de soluție conservă habitatul în care este aplicată, impactul său asupra mediului fiind minim.
În zona rurală, rețelele de ultimă generație în bandă largă asigură dezvoltarea economică și permit rezidenților și companiilor să-și desfășoare activitățile. Totodată, prin implementarea acestei soluții, nu există aproape nicio limită pentru conceptele inovatoare de planificare urbană. Hotspot-urile publice, puncte digitale de informare, monitorizarea digitală a parcării, controlul fluxului de persoane, contorizarea inteligentă, sistemele de ghidare a traficului, spectacolele de lumini și tehnologia sonoră sunt o mică selecție a posibilităților oferite.
